Am fost solicitat de către un distins avocat pentru a efectua profilul psiho-criminologic al unui tânăr acuzat că și-a omorât tatăl secționându-i gâtul (secționarea completă la nivelul măduvei vertebrale cervicale etc.). Am acceptat.
Rechizitoriul și martorii familiei inculpatului îmi descriu actele repetate de violență la care au fost supuși. Victima consuma alcool în mod constant, dorința de a da foc diferitor obiecte din casă fiind „la ordinea zilei”.
Soția acestuia nu mai suportă situația dată și pleacă la una dintre fiicele sale.
În ziua crimei, victima a pornit un nou război verbal și fizic al violenței împotriva propriului copil. Erau doar ei doi. „A ți-o căuta cu lumânarea” este prea dur spus, dar întruchipează sămânța unor constatări ale cazului… Psihologia criminologică se regăsește, uneori, în proverbele românești: „Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea”.
Tragismul întregii întâmplări stă dincolo de explicarea psiho-criminologică a gestului său. Tragismul întâmplării ține de fenomenologie, destin și Pronie. Tragismul întregii întâmplări ține de o alegere împinsă la maxim de contextul și situația dată. Așa cum spune sora inculpatului, „… puteam fi oricare (dintre noi, frații/membrii familiei – n.n.) în locul său”.
Alin Leș
Societatea Română de Criminologie și Criminalistică, Filiala Sibiu
Președinte
©2014. Toate drepturile rezervate