Din perspectiva scrierilor mele, am fost asemuit de academicianul Virgil Enătescu cu
Jacques Lacan (mult prea mult pentru mine!), de
academicianul Mircea Lăzărescu cu Plotin – „Simulare versus disimulare” (Paideia, 2014) fiind un studiu de „Unu multiplu” (din nou, mult prea mult pentru mine), de colegul și prietenul meu, profesorul clujean
Adrian Roșan cu Pascal Bruckner (prin „Monologuri PSI despre cuplul modern”, Paideia, 2013), de
profesorul meu drag emerit, doamna Ruxandra Rășcanu care identifică în „Psihologia fenomenologică” (Pro Universitaria,
2016) „verbul” și nervul scrierii și care vine cu propunerea înscrierii în U.S.R., de expertul poligraf, psihiatrul și psihologul Hadrian Vaida care conchide în mod asemănător în privința aceleiași lucrări, dar nu mai puțin și a celorlalte.
Doamna profesor Rodica Stănoiu, vicepreședinte pentru a IV-a oară a Asociației Internaționale a Criminologilor de Limbă Franceză afirmă că lucrarea „Criminologie și psihologie criminologică” (Oscar Print, 2013) este plină de erudiție și o propune pentru lansare la Academia Română alături de personalități marcante ale criminologiei și dreptului (Mircea Duțu, Ortansa Brezeanu, Emilian Stănișor, Vasile Teodorescu, profesorul Amza etc.).
Profesorul univ. dr. Alin Sumedrea recunoaște în „Psihologie și «știința răului»” (Presa Universitară Clujeană, 2014) legile determinismului, dar și faptul că, „prin conținutul său, lucrarea reprezintă o premieră publicistică de marcă într-o lume dominată de idealul studierii obsesive a binelui sau a unui bine personalizat și artificial operaționalizat”.
Profesorul de psihiatrie dr. Aurel Romila afirmă c-a mai cunoscut un „sibian ocoș”, ceea ce a facilitat în continuare schimbul reciproc de informație și darul dumnealui, lucrarea „Psihiatrie” (ultima ediție).
Nu-l pot uita pe prietenul meu, doctorul psihiatru Albert Veress de la
Miercurea-Ciuc, care a apreciat prietenia noastră ca una „prețioasă și de drum lung”, mai ales după conferința Maghiaro-Română de psihiatrie de la Györ (2013) unde am schițat câteva dimensiuni ale psihicului din câteva perspective.
Psihiatrul Gabriel Diaconu face parte din pleiada competenței, mai ales că ne-am ridicat la fileu mingea profesională reciproc în cazul lui Robert Ciobanu (filiera psihiatrică – psihologic-criminologică), respectiv cazul mamei de la Vaslui care și-a eviscerat copilul cu cărămida de țiglă. Amândoi scriem constant despre cazuri grele/problematice, fără a coresponda în acest sens, dar cu un fir roșu în permanență.
Academicianului Leon Dănăilă i-am oferit, ca omagiu, câteva din lucrările mele. Ce-i poți oferi ca recunoștință celui recunoscut de toți, în fond și la urma urmei? Ofranda magului la început de drum: 3 cărți.
_______
Lista celor care au contribuit la dezvoltarea mea profesională poate continua. În amonte, încă am sfetnici buni 🙂
Alin Leș