DE LA RAPOARTELE TEHNICO-ȘTIINȚIFICE LA „DRISTOR 1” ȘI EXPERTIZELE PSIHO-CRIMINOLOGICE


Excluderea rapoartelor de constatare tehnico-științifică ar echivala cu „incinerarea” inclusiv a tehnicii poligraf din arsenalul probelor sau a mijloacelor de probă. Nu poți dejudiciariza anumite rapoarte fără să ai o evidență clară a consecințelor.

În urmă cu ceva vreme, am luat parte la discuțiile dintre membrii Ministerului Justiției și „societatea civilă”. Ce mi-a fost dat să aud… Suntem jos. Jos de tot. Lupta trebuie să înceapă de pe alt front. De pe același front, va ieși doar sânge și o adrenalină ce se va vrea mereu și mereu mângâiată.

Dincoace de actualele modificări ce se doresc pentru Codul penal și Codul de procedură penală, sunt la curent cu ceea ce se întâmplă în Canada în domeniul criminologiei puse în slujba justiției penale. Când văd ce se întâmplă în România la nivel expertizelor pentru instanță și care sunt deciziile marii majorități a magistraților pe parcursul proceselor, îmi vine să mă duc în lume. Comparativ, canadienii pun problema așa: Comment distinguer une mort naturelle, une mort accidentelle, un suicide et un homicide? La lecture de la scène d’un crime demande l’analyse de plusieurs expertises différentes

Înapoiați suntem în criminologie și psihologie criminologie de n-avem idee! Nu mă refer la diferitele personaje de la TV care povestesc o crimă când li se cere o părere științifică. Mă refer la particularități, patternuri și studii evidence-based.

Trăim clipe grele la nivelul expertizelor științifice pentru instanțe. O combinație a psihologiei și criminologiei în acest moment nu există.

Cazul de la stația de metrou Dristor 1 mă duce cu gândul la cazul Larisei Chelariu. Crimă în ambele cazuri. Izbitor până acum, aceeași traiectorie se pare că vor avea anchetele: expertiza psihiatrică IML și, cât de curând, un verdict.

Ar trebui să reținem următoarele cuvinte, noi psihologii clinicieni, psihiatrii, sociologii, criminaliștii, magistrații, avocații, procurorii din România: psihologie criminologică, respectiv expertiză criminologică.

Dinamica actului criminal se arată în această expertiză precum prima mișcare de deschidere a unui evantai. De la cap la coadă – psiholog clinician, psihiatru, psiholog criminolog, psiho-traumatolog, avocat al apărării – arhitecturăm și aducem în fața magistratului DE CE o astfel de crimă, DE CE ACUM un astfel de eveniment, DE CE AICI o astfel de situație, CU CE SCOP s-a dus la bun final actul criminal șamd. Abia când ai răspunsul final la aceste întrebări, și alte câteva, poți eficientiza calitativ pedeapsa, indiferent în ce ar consta ea.

Altfel, rămânem la acel aproape nonsens: a pedepsi cantitativ, cât mai mult, după situații similare, fără a înțelege dinamica REAL – IMAGINAR – SIMBOLIC din viața unei persoane față-n față cu crima.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s