*Textul a aparut in Les, A. (2020a). 101 libertati in vremea pandemiei. Realitati psiho-socio-comportamentale ale romanilor, Editura Universitara, p. 42-48.

**Subtitlurile din aceasta prezentare sunt adaptate pentru Conferinta Stiintifica nationala cu participare internationala „Preocupari contemporane ale criminologiei, dreptului si psihologiei in conditii de pandemie”, Chisinau, 17 octombrie, online.

RESEARCHEGATE.NET: https://www.researchgate.net/publication/344593513_Infidelitatea_compulsiva_in_vremea_pandemiei_fantasmele_sexuale_feminine_si_masculine

CUM SA CITEZI ACEST ARTICOL:

Les, A (2020). Infidelitatea compulsiva in vremea pandemiei: fantasmele sexuale feminine si masculine. In Bujor Valeriu si Savca Lucia (coord.). „Preocupari contemporane ale criminologiei, dreptului si psihologiei in conditii de pandemie” (PDF). Institutul de Stiinte Penale si Criminologie Aplicata din Chisinau.

Rezumat

În vremea pandemiei COVID-19, infidelitatea devine compulsivă prin intermediul online-ului. Fanteziile și fantasmele sexuale nu-și mai găsesc finalitatea fizic, ci în spațiul virtual; riscurile asumate de ambii parteneri sau doar de unul dintre ei pot fi fatidice. Nevoia reală de sex crește (sau scade) prin imposibilitatea vederii și atingerii celuilalt. Perel (2018, p. 268-269) este de părere că niciodată nu știm ce înseamnă prea mult sau prea puțin în materie de sex și consideră că inclusiv femeile sunt atinse de boala socială a dependenței de sex. Statisticile internaționale despre fantasmele sexuale feminine sunt diverse și implică diversitatea (Schwartz, & Kempner, 2016, p. 384, 385-386, 386, 386-387, 387). În România, aplicarea pre- și in-pandemie a «Chestionar de Evaluare a Fantasmelor Sexuale» / CEFS în rândul populației normale și penitenciare (agresori sexuali violatori) pleacă de la realitatea DSM-5 și doctrinele psihodinamice (Leș, 2020b; Leș, 2020c, p. 121; Leș, 2018, p. 103-110, 128).

Cuvinte-cheie: infidelitate compulsivă, fantasme sexuale feminine și masculine, sexualitate, Chestionar de Evaluare a Fantasmelor Sexuale / CEFS, pandemie COVID-19

Abstract

During the COVID-19 pandemic, infidelity has become compulsive, due to the online environment. Sexual fantasies and phantasies don’t have a physical finality anymore, so most people go searching for a virtual one; the risks that one or both partners take can be fatidical. The real need for sex is either increasing or decreasing due to the imposibility of seeing and touching each other. Perel (2018, p. 268-269) theorizes that we never know what too much or too little means when it comes to the matter of sex and thinks that women also affected by the social illness called sex addiction. International statistics about feminine sexual phantasies are quite diverse and also involve diversity (Schwartz, & Kempner, 2016, p. 384, 385-386, 386, 386-387, 387). In Romania, the application of pre- and during-pandemic «Chestionar de Evaluare a Fantasmelor Sexuale» (CEFS) among the normal and imprisoned population (sex offenders) departs from the DSM-5 reality and psychodinamic doctrines. (Leș, 2020b; Leș, 2020c, p. 121; Leș, 2018, p. 103-110, 128).

Keywords: compulsive infidelity, female and male sexual phantasies, sexuality, Chestionar de Evaluare a Fantasmelor Sexuale (CEFS), COVID-19 pandemic

Cuprins

1. Infidelitatea compulsivă

2. Fantasmele sexuale feminine (I)

3. Fantasmele sexuale feminine (II)

4. Fantasmele sexuale feminine și masculine (III)

1. Infidelitatea compulsivă

1.1. Infidelitatea compulsivă (în online) este frecventă în vremea crizei. Riscul ca oamenii să-și înșele partenerul prin intermediul spațiului online crește în perioada unei pandemii[1]. De ce? Pentru că nevoia de intimitate compulsivă presupune un „exces și o lipsă de control”[2] confundabilă adesea cu dependența de sex[3]. Mai mult, pentru că „fructul interzis” numit „sexul la locul de muncă” devine impracticabil[4]. Cea mai apropiată explicație a clinicienilor este comportamentul sexual compulsiv[5]. Sunt totalmente de acord cu Perel când afirmă: „Întrebarea ce înseamnă prea puțin și ce înseamnă prea mult – cât anume este normal sau aberant, natural sau nenatural – a preocupat și polarizat dintotdeauna omenirea. Fiecare sistem religios și cultural a reglementat abaterea și abstinența, permisiunea și prohibiția. Normele sexuale și patologiile sexuale nu au existat niciodată în exteriorul moralei vremurilor și sunt inextricabil legate de economie, idealuri de gen și structuri de putere. Ca să dăm un exemplu: când castitatea feminină era apreciată, femeile puteau fi diagnosticate ca nimfoname; în zilele noastre, apreciem afirmarea sexuală feminină și investim milioane în a găsi un leac pentru noul blestem: tulburarea de dorință hiposexuală. Tot așa, creșterea numărului de diagnosticări cu dependență de sex reprezintă o fascinantă temă de cercetare în domeniul construcției sociale a bolilor. Ea e expresia vie a temerii, vechi de când lumea, că prea mult sex, în special pentru bărbați, duce către o viață deviantă. (Este interesant de observat că femeile sunt rar diagnosticate cu dependență de sex – preferăm să le socotim dependente de iubire, o pantă nu mai puțin alunecoasă, aș zice eu, dar mai flatantă.)”[6]. Ceea ce surprinde Perel este demn de reflectat și vă spun și de ce. În studiul meu doctoral, cel mai mare număr de persoane care s-au decis să completeze Chestionar de Evaluare a Fantasmelor Sexuale a fost de genul feminin: 816, adică 75% (mai exact, 75,48%). Ceea ce te pune un pic pe gânduri. Completarea unui instrument psihologic într-o proporție atât de mare ar putea reflecta dorința obsesivă de sex a femeilor (nimfomania modernă voalată)? Sau ar fi, strict, partea de curiozitate? Sau ar fi efectul stimulilor inconștienți cu conținut sexual preluați din online? Este cu adevărat o dorință de cunoaștere a sexualității tratată științific (evidence-based)? Sau o posibilă formă de control asupra bărbaților, prin cunoașterea propriului creier sexual? Oricum ne-am explica, numărul completărilor nu este accidental. Este evident interesul feminin în privința sexualității. Și, cel mai probabil, la fenomenul infidelității compulsive participăm cu toții, în forme diverse, cu explicațiile noastre mai mult sau mai puțin raționale, cu complexitatea noastră emoțională. Dorința de intimitate, dar și cea de sex se mulează pe contextul social și devine infidelitate compulsivă pandemică. „Trădătorul”, indiferent de poziția aflată, este nevoit să se salveze cu fantasme/fantezii sexuale transpuse online: fotografii, poze, GIF-uri, filmulețe, bancuri etc. Cel mai probabil, în unele cazuri, persoana trădată este una care are o nevoie la fel de compulsivă de sex, dar din pricina tabuurilor, respinge ideea. În schimb, este dispus să critice „trădătorul” pentru comportamentul său neglijent.  

1.2. Dorința obsesivă de trădare/înșelare a partenerului are probabilitatea ei explicativă în refuzul găsirii unui numitor comun despre sexualitate și nevoile sexuale. Trebuie să înțelegem că, pentru unii dintre noi, sexualitatea nu este o prioritate. Partenerul opus trebuie să înțeleagă acest aspect și să înțeleagă perspectiva celuilalt. Dacă poate trăi mai departe în cuplu/familie cu acea persoană, înseamnă că acel comportament sexual compulsiv era – cel mai probabil – marcă a stimulilor sociali. Dacă sexualitatea este o prioritate doar pentru unul dintre parteneri, acea relație de cuplu are toate șansele să se destrame. Sexualitatea trebuie înțeleasă prin intermediul fantasmelor și a funcțiilor pe care le îndeplinesc când acestea sunt satisfăcute la nivel comportamental/fiziologic. Ce îmi doresc să înțelegi este că, suplimentar în vremuri de criză, dacă partenerului doritor de sexualitate nu i se oferă constant (nu înseamnă neapărat mereu) plăcerea pe care o dorește, posibil să contribui la procentul infidelității compulsive.  

2. Fantasmele sexuale feminine (I)

2.1. Nu poți disloca durerea din suflet peste noapte, cum nu poți anula fantasmele sexuale pe care le deții. Și aici mă refer la partea feminină. Personal, n-am știut că după filmul „50 de umbre ale lui Grey”, miturile despre fanteziile/fantasmele sexuale feminine au început să fie chestionate[7]. A fost o vreme când se credea că o dorință sexuală intensă a femeii era ceva înnăscut, că fantezia femeii era doar o formă de blocare (refulare) a energiei sexuale sau că fantezia de viol era o repetiție pentru adevărata viață sexuală din cuplu[8]. Mai mult, Maslow credea că femeile dominante foloseau fanteziile sexuale ca să cedeze în raportul sexual și să se bucure de el[9]. Hariton și Singer (1974) au ajuns la concluzia că fanteziile sexuale ale femeilor implicau „natura fundamental masochistă, precum și inhibiția lor sexuală”[10]. Pentru anul 2020, sexualitatea româncelor nu este încă clar stabilită. De fapt, studiul este în curs. Dar este important să punctăm că orice liberalizare a valorilor sociale și a obiceiurilor conduce la studiul constrângerilor sexuale[11]. Nonconformismul sexual și-a câștigat adepții lui, prin adeziune. Oricum, se ajunge la concluzia că și femeile au fantezii sexuale, undeva prin anii ’70: în ultimul an, atât cele căsătorite, cât și cele necăsătorite – între 88-90%[12]. Femeile care aveau experiențe de viață mai complexe și variate aveau și experiențe sexuale mai diverse și variate pentru că fanteziile lor erau mai diverse, afirmă Pelletier și Herold (1988)[13]. Ce s-a constatat, în schimb, din cercetare este că femeile care aveau fantezii sexuale detaliate se excitau mai ușor și atingeau niveluri mai mari de excitare[14]. Acum vin noutățile cele mari: (1) Hariton (1973) ne spune că faptul că ai fantezii sexuale ca femeie în timp ce te angajezi în raporturi sexuale nu duce la dezadaptare maritală; (2) Kelly (1078) constată și ea – în studiile sale pe căsnicii – că fantezia sexuală îmbunătățește stimularea sexuală. O frecvență crescută a fanteziilor sexuale corelează pozitiv cu excitarea; (3) Davidson și Hoffman (1986) constată că femeile cele mai satisfăcute sexual erau cele care aveau fantezii sexuale cu partenerii lor[15]. Ce ar trebui, reținut, la schimb în urma completării de către bărbați a Chestionar de Evaluare a Fantasmelor Sexuale e că aceștia sunt mai predispuși la a-și abandona partenerul dacă acesta nu-i îndeplinește o fantasmă sexuală anume[16].

2.2. Fanteziile/fantasmele sexuale feminine sunt o realitate. Mai mult, una care ar trebui catalogată ca nerușinoasă. Nu știm sigur dacă neîndeplinirea de către bărbați a fanteziilor și fantasmelor sexuale feminine duce la infidelitate sau, după caz, la relații extraconjugale din partea lor[17]. Dar este important să înțelegem că, o fantezie/fantasmă sexuală contribuie, științific vorbind, la dezvoltarea intimității emoționale atunci când ambii parteneri sunt de acord să-și întrețină „pandemia de intimitate” cât mai în siguranță.

3. Fantasmele sexuale feminine (II)

3.1. În special adeptele feminismului extrem adoptă poziția conform căreia femeile nu-și doresc să fie violate. Ce afirmă această libertate? Conform unui studiu făcut de jurnalista Nancy Friday, printre fanteziile/fantasmele feminine stă și dorința „să fie violate”[18]. Exemple de alte fantezii sexuale ale femeilor: sex cu un străin, în fața unor spectatori, să fie dominatoare, să facă sex cu un băiat, să facă sex în rolul prostituatei, să facă sex cu o altă femeie sau cu un animal, cu o cunoștință etc.[19]. Pe de altă parte, un studiu științific citat de Fisher arată că 40% din femeile care au avut fantezii sexuale nu implicau soțul[20]. Și, se pare, că imaginea principală a femeilor în fanteziile lor sexuale despre iubire este expresia unei relații extraconjugale[21]. Ce alt conținut fantasmatic frecvent (și preferat) găsim suplimentar: retrăirea unei experiențe din trecut, vizualizarea a mai multor poziții sexuale, gândurile la actualul partener sexual, sex într-o încăpere din casă (cu excepția dormitorului), sex cu un partener nou, o aventură extraconjugală, sex pe „dușumea mochetată”, sex cu alt partener (mai afectuos/romantic)[22]. Cele două autoare citate concluzionează că fuzionarea fanteziei sexuale a aventurii extraconjugale cu cea a partenerului nou de sex opus devine cea mai obișnuită fantezie sexuală a femeilor[23].

3.2. Chiar dacă amatorii/neprofesioniștii au extrapolat fantezia/fantasma feminină de viol, ca o dorință sexuală permanentă a acesteia, asta nu înseamnă că nu este o realitate identificată. Drept este că studiile științifice nu includ în evaluarea fantasmelor sexuale dorința femeii de a fi violată atâta vreme cât violențele/infracțiunile sexuale sunt în creștere. Ca femei (dar și ca bărbați), e bine să avem în vedere două realități, poate chiar etape: (1) există femei care dețin fantezia/fantasma sexuală de a fi violate, ca urmare a unui studiu jurnalistic (în persoana lui Nancy Friday, «Fantasmele erotice ale femeilor»), și (2) există femei care dețin fantezia/fantasma sexuală – cumulativ aventură extraconjugală + partener nou de sex – de a face sex cu alt partener de sex opus, ca urmare a studiilor științifice. Este posibil ca verbalizarea cu partenerul a tipurilor de fantezii/fantasme sexuale preferate să împiedice aventura extraconjugală sau să considerați că fantasma violului poate fi una periculoasă/necuviincioasă pentru cultura și educația în care ați crescut.

4. Fantasmele sexuale feminine și masculine (III)

4.1. Tipul de fantasme pe care femeile le au este diferit atunci când sunt singure, respectiv când fac sex cu un partener[24]. 75% dintre femei au fantezii în timpul actului sexual (Fisher, 1973), 28% le folosesc pentru a grăbi orgasmul (studiul lui Crepault), iar 53% le implicau în prima parte a actului sexual (Davidson și Hoffman, 1986)[25]; cele două autoare concluzionează că femeile pot face sex fizic cu cineva, dar psihicul să fie în altă parte. Nu vă învinovățiți foarte tare când/dacă veți citi aceste rânduri. Ar putea fi baza unei infidelități compulsive doar dacă fanteziei sexuale i-ar urma acte sexuale cu alți parteneri decât actualul. Da, în general, femeia dorește să se atașeze în fantasme (acestea conținând emoții – mai profunde și mai tandre, afecțiune, angajament), opus dorinței rapide a de a face sex a bărbatului[26]. Femeile își imaginează mai mult că sunt dorite și că primesc atenție sexuală, 43% dintre ele afirmând că nu își schimbă partenerii sexuali în timpul fantasmei (comparativ cu doar 12% dintre bărbați)[27]. Raportat la realitatea psihosexuală românească, studiul nostru[28] a reliefat că bărbații care sunt refuzați sexual sunt dispuși să-și înșele partenera în următoarele 6 condiții: când partenera refuză actul sexual anal, când partenera refuză puternic actul sexual, când partenera refuză să-i îndeplinească partenerului o anumită fantasmă sexuală sau o anumită poziție sexuală, când partenera refuză punerea în practică a fantasmei sexuale preferate a partenerului, când partenera nu inițiază primul pas, când viața sexuală devine săracă fără a mai fi îndeplinite fantasmele sexuale în cadrul cuplului. 

4.4. Dacă faceți sex cu partenerul vostru și psihicul vă este în altă parte, s-ar putea să înțelegeți la un moment dat că refuzul sexual produce consecințe negative la niveluri la care nu v-ați fi gândit vreodată. Este important să conștientizăm că iubirea este o artă[29], după cum susține Erich Fromm, cu atât mai mult în această perioadă. Dreptul la viața intimă cu partenerul nu este interzis și nu-l poate interzice nimeni. În schimb, dacă suntem mai narcisiste de felul nostru, este lesne de înțeles de ce preferăm să ne iubim mai mult pe noi decât pe partenerii noștri: ca orice iubire de sine, aceasta se întoarce spre noi, nu spre celălalt[30].  

Referințe bibliografice

Fromm, E. (2016). Arta de a iubi. Trei.

Lehmiller, J.L., Garcia, J.R., Gesselman, A.N., & Mark, K.P. (2020). Less sex, but more sexual diversity: Changes in sexual behavior during the COVID-19 coronavirus pandemic. Leisure Sciences. https://doi.org/10.1080/01490400.2020.1774016.

Leș, A. (2020a). 101 libertăți în vremea pandemiei. Realități psiho-socio-comportamentale ale românilor. Editura Universitară.

Leș, A. (2020b). Contribuții metodologice de natură psihologică și criminologică la studiul fantasmelor în infracțiunea de viol. Universitatea din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației (teză de doctorat nepublicată).

Leș, A. (2020c). Psihologie criminologică. Rolul psiho(pato)logiei clinice în descifrarea actului criminal. Rezultate incipiente ale aplicării Chestionarului de Evaluare a Fantasmelor Sexuale în România. Editura Universitară.

Leș, A. (2018). Psihopatologia fantasmelor sexuale. Metodologia investigării psihologiei criminologice. Universul Juridic.

Perel, E. (2018). Regândirea infidelității. O analiză a relațiilor de cuplu. Curtea Veche.

Schwartz, P., & Kempner, M. (2016). 50 de mari mituri despre sexualitatea umană. Trei.

https://www.datingnews.com/industry-trends/the-kinsey-institute-explores-how-covid-19-impacts-relationships/, accesat online la 10 octombrie 2020.

https://www.businessmagazin.ro/analize/resurse-umane/de-ce-atat-de-multi-angajati-din-romania-au-relatii-amoroase-la-locul-de-munca-17050040, accesat online la 20 februarie 2020.

https://myzutv.ro/news/wtf-ce-efecte-a-avut-filmul-fifty-shades-darker-asupra-femeilor-id30556.html, accesat online la 15 iulie 2020.


[1] https://www.datingnews.com/industry-trends/the-kinsey-institute-explores-how-covid-19-impacts-relationships/

[2] Perel, E. (2018). Regândirea infidelității. O analiză a relațiilor de cuplu. Curtea Veche, p. 267.

[3] Lehmiller, J.L., Garcia, J.R., Gesselman, A.N., & Mark, K.P. (2020). Less sex, but more sexual diversity: Changes in sexual behavior during the COVID-19 coronavirus pandemic. Leisure Sciences. https://doi.org/10.1080/01490400.2020.1774016.

[4] https://www.businessmagazin.ro/analize/resurse-umane/de-ce-atat-de-multi-angajati-din-romania-au-relatii-amoroase-la-locul-de-munca-17050040.

[5] Perel (2018), p. 268.

[6] Perel (2018), p. 268-269.

[7] Schwartz, P., & Kempner, M. (2016). 50 de mari mituri despre sexualitatea umană. Trei, p. 384.

[8] Schwartz, & Kempner (2016), p. 385-386.

[9] Schwartz, & Kempner (2016), p. 386.

[10] Schwartz, & Kempner (2016), p. 386.

[11] Schwartz, & Kempner (2016), p. 386.

[12] Schwartz, & Kempner (2016), p. 386-387.

[13] Schwartz, & Kempner (2016), p. 387.

[14] Schwartz, & Kempner (2016), p. 387.

[15] Schwartz, & Kempner (2016), p. 387.

[16] În urma analizei factoriale exploratorii (exploratory factor analysis) a aplicării CEFS pe un număr de 102 participanți de genul masculin din populația normală, a rezultat o scală pe care am denumit-o „Refuz sexual/Infidelitate” (α = .57).

[17] Precum în cazul efectelor vizionării filmului „Fifty Shades Darker”, unde numărul de relații extraconjugale din partea femeilor a crescut cu 33%, comparativ cu 9%, din partea bărbaților (vezi https://myzutv.ro/news/wtf-ce-efecte-a-avut-filmul-fifty-shades-darker-asupra-femeilor-id30556.html).

[18] Schwartz, & Kempner (2016), p. 388.

[19] Schwartz, & Kempner (2016), p. 388.

[20] Schwartz, & Kempner (2016), p. 388.

[21] Schwartz, & Kempner (2016), p. 389.

[22] Schwartz, & Kempner (2016), p. 388.

[23] Schwartz, & Kempner (2016), p. 389.

[24] Schwartz, & Kempner (2016), p. 391.

[25] Schwartz, & Kempner (2016), p. 391.

[26] Schwartz, & Kempner (2016), p. 389, 391.

[27] Schwartz, & Kempner (2016), p. 390.

[28] Leș, A. (2020b). Contribuții metodologice de natură psihologică și criminologică la studiul fantasmelor în infracțiunea de viol. Universitatea din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației (teză de doctorat nepublicată).

[29] Fromm, E. (2016). Arta de a iubi. Trei, p. 25.

[30] Fromm (2016), p. 75.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.